Cinci activitati majore ale unui sistem de operare

Indiferent daca utilizati Windows 7, Mac OS, Linux, sau inca mai reusiti sa va descurcati cu MS-DOS, utilizati un sistem de operare. Este o perceptie comuna ca interfata utilizatorului defineste sistemul de operare. Cu toate acestea, din perspectiva stiintei calculatoarelor, sistemele de operare sunt proiectate sa efectueze cinci sarcini principale, toate referindu-se la sprijinul comunicarii programelor intre ele si la accesul la controlul hardware.
   Ori de cate ori porniti un program, creati cel putin un proces. In termenii sistemului de operare, un proces este o instantiere a unui singur program, desi acesta poate genera mai multe procese. Procesele ruleaza in doua “spatii” – spatiul utilizatorului, unde procesele pot fi pornite si oprite, fara a afecta stabilitatea sau performanta sistemului si spatiul sistemului, unde procesele sunt protejate de oprire. Daca deschideti Task Manager in Windows, puteti face clic fila “Processes” unde puteti vedea procesele care ruleaza in acel moment in sistemul de operare. Cele marcate cu SYSTEM sunt procese de nivelul sistemului si cele cu numele utilizatorului sunt procese de nivelul utilizatorului.
   Sistemul vostru are o cantitate finita de memorie. In realitate, are mai multe niveluri de memorie, unele pe procesor, memoria RAM a sistemului si stacarea non-volatila, fiecare cu proprietati si viteze de acces diferite. Managementul memoriei pastreaza date facand referire la datele stocate la o anumita adresa de memorie si memoria care poate fi stearsa si rescrisa. O mare parte din gestionarea memoriei este construita cu ajutorul prezicerii informatiilor viitoare care vor fi necesare si cele mai frecvente, pentru a optimiza ceea ce poate fi pus pe bus-urile mai lente si ceea ce trebuie pus pe bus-urile mai rapide.

 Urmarirea locatiilor fisierelor pe un dispozitiv de stocare permanenta, cum ar fi hard disk-ul, incluzand structurile directoarelor, este o parte din functia de management a fisierelor a unui sistem de operare. Acesta nu doar retine structura directoarelor. Acesta acopera, de asemenea, eliminarea si restaurarea fisierelor, si permisiunile – adica ce procese au control asupra caror fisiere si permisiunile de acces ale utilizatorului (si retelei).
   Sisteme de operare de la Windows NT si Windows 2000, pe partea Microsoft, si OS X pe partea Macintosh, au fost sisteme de operare multi-user. Acest lucru nu este nimic nou, fiind o parte a sistemului de operare Unix inca din 1970. Un sistem de operare tine evidenta utilizatorilor care sunt conectati la calculator, si se asigura ca accesati acelasi fisier în acelasi timp. Atunci când acest lucru include suport de retea, de asemenea, reglementeaza, care fisiere din retea accesibile sunt deschise pentru utilizare si manipulare.
   Sistemul de interpretare a comenzilor este functia sistemelor de operare cu care sunt utilizatorii cei mai familiarizati – interfata grafica a utilizatorului, ferestrele si sageata mouseului. Aceasta include, de asemenea, interfete bazate pe text si instrumente de comenzi de linie. Aceasta parte a sistemului de operare decide, de asemenea, unde merg datele de iesire. Acesta trimite date de iesire la monitor, la un fisier text sau executa lucrari de imprimare. Aceasta parte a sistemului include lucruri cum ar fi managementul fonturilor si conventiile utilizatorului cum ar fi barele de scroll din ferestre.
   De asemenea, o parte a sistemului de operare este reimprospatata periodic de distribuitorii sistemelor de operare.